Activitati economice

Localitatea are ca activitate predominantă  agricultura .

Potenţialul natural al solului este reprezentat de teren arabil  şi păduri, subsolul nu are zăcăminte exploatate.

Veniturile populaţiei sunt relativ scăzute, numărul de salariaţi raportaţi la numărul populaţiei fiind scăzut, iar pensiile agricultorilor nu pot fi luate în consideraţie nici măcar ca venituri mici, ci practic ca inexistente.

Cu toate acestea se poate remarca un nivel de trai relativ bun, raportat la nivelul întregii ţări prin faptul că localitatea este populată cu oameni harnici şi întreprinzători, care pun în valoare cu pricepere potenţialul terenurilor agricole.

Structura populaţiei, după cum arată şi ocupaţia de bază, are ca dominantă meseria de agricultor.

Dificultăţile sociale cu care se confruntă populaţia se referă în special la relaţia sat – oraş, tineri – bătrâni, prin tipul vechi de relaţii existente şi în special prin puţinele dotări din domeniul cultural, fără de care nu se poate concepe schimbarea în bine a dificultăţilor mai sus amintite.

Fondul locuibil, după cum reiese din datele prezentate, este sub media pe ţară.

Obiectivele de interes public existente sunt insuficiente, iar în unele domenii chiar inexistente, urmând ca probabil de acum înainte să se rezolve această situaţie.

Regimul de înălţime preponderent este Parter , dar se remarcă o serie de locuinţe cu regim de înălţime P+1, cu o arhitectură bine definită, construite cu gust, îngrijite şi bine structurate funcţional.

Din păcate, şi la acest capitol se remarcă numărul relativ mic al acestor construcţii mai sus amintite, precum şi faptul că marea lor dispersare nu conferă localităţilor comunei un aspect de sistematizare bine definită.

Prezenta documentaţie precum şi regulamentul de aplicare îşi propune tocmai remedierea în timp a acestui aspect şi anume realizarea unei sistematizări reale şi de o evidentă utilitate publică.

În general utilizarea terenurilor s-a făcut în mod judicios, nu se remarcă abateri grave de la normele care au guvernat sistematizarea localităţilor pe parcursul vremurilor şi nici construcţii amplasate răzleţ, în plin teren agricol, forestier sau cu probleme deosebite din punct de vedere al stabilităţii terenului.

Disfuncţionalităţi:

• agricultura din ce în ce mai slab dotată;
• şomajul  destul de mare ;
• mijloace slabe de transport pentru salariaţii navetişti .
• echiparea tehnico – edilitară este ca şi inexistentă.

In  ceea ce priveşte mediul, nu există surse de poluare.

Activităţi de tip industrial 

Pe teritoriul comunei Mitrofani industria  republicană nu este reprezentată .

Majoritatea  forţei de muncă migrează spre municipiul Drăgăşani , foarte puţini merg către Rm. Vâlcea  un număr destul de mare de tineri lucrează în această perioadă în afara ţării.

Activităţi agricole

Nu există o asociaţie pentru nici-o activitate  din domeniul agriculturii , dar după 1989 viaţa comunei a luat o nouă întorsătură  în structura ei de organizare  şi de muncă . Diverşi locuitori  şi-au procurat  maşini agricole ( tractoare , pluguri, semănători şi alte unelte agricole ) şi astfel agricultura a devenit cât de cât mecanizată   .

Se lucrează pe terenuri proprietate particulară cu mijloace proprii .

Multe din suprafeţele  plantate cu vie indigenă au fost defrişate sau desfiinţate .

Transporturi

Comuna Mitrofani   este străbătută de :

• drumul comunal DC 98 Suteşti – Mitrofani – Izvoraşu , precum  şi arterele secundare dezvoltate de o parte şi de alta a drumurilor majore.

Pe teritoriul localităţii nu există unităţi de transport auto, gări, autogări, etc; localitatea este deservită de  2 autobuze care rezolvă problema navetismului .

Pentru legătura satului Cetăţeaua  cu centrul comunei  nu există mijloc de transport .

Turismul

Nu s-au constituit structuri care să corespundă cerinţelor  pentru obiectivele din zonă  , nu sunt nici gospodării care să fie dotate cu utilităţi specifice agroturismului

Locuri de muncă

Forţa de muncă calificată este neexploatată în comună , înregistrându-se o migraţie în afara comunei şi chiar în afara ţării .

Structura  populaţiei salariate :

Majoritatea forţei  de  muncă   migrează   spre Drăgăşani , foarte puţini ( din cauza distanţei mari ) spre Rm. Vâlcea .

Total populaţie  ocupată :         120 persoane , respectiv cei care produc pentru ei ( salariaţi + patroni + lucrători pe cont propriu + agricultori ) .

Total populaţie salariată :         120 din care , pe ramuri :

•           – industrie extractivă                 :                            –  5 ;
•           – industria prelucrătoare  – alimentară                     –  8 ;
•           – prelucrarea cauciucului şi  a maselor plastice       – 20
•           – mijloace de transport rutier                                  – 10 ;
•           – agricultură                   :                                      –  6;
•           – construcţii                    :                                      – 24

– transporturi şi telecomunicaţii :                            – 10;

– învăţământ – cultură      :                                      – 17;

– alte activităţi                 :                                      – 30 .

Structura  populaţiei aflate în şomaj :

Total populaţie în şomaj :         162  din care :

Bărbaţi:         92 ;

Femei:         70 ;

Structura proprietarilor  de teren

Total  proprietari  894 persoane

Din care grupaţi astfel :

a) După suprafaţa de teren deţinută

total deţinători  894 din care :

– până la 1 ha         –   454

– între 1 – 3 ha       –   342

– între 3 – 5 ha       –    94

– peste 5 ha            –      4

b) După categoria socială  a proprietarilor

Total deţinători 894  din care :

– agricultori           –  334

– salariaţi               –  148

– pensionari           –  412

c) După domiciliul deţinătorului 

Total deţinători  894 din care :

– domiciliat în localitate       – 778

domiciliat în alte localităţi –116

Activitatea de bază  a populaţiei este agricultura.

• Populaţia . Elemente demografice şi sociale

• Numărul de locuitori (populaţie stabilă), de dată recentă: 1164 (conform date

Consiliul Local Mitrofani  2004 ) din care 581  femei .

Structura  populaţiei  pe grupe de vârstă şi sexe

Situaţia  natalităţii şi a mortalităţii

La 0/00 de locuitori

Se  remarcă o îmbătrânire a populaţiei şi o natalitate  foarte scăzută.

Circulaţie

Circulaţia rutieră

Comuna  Mitrofani este străbătută de traseul  drumului  comunal DC 98 Suteşti -Mitrofani-lzvoraşu  pe   lungime de 10 km în stare nesatisfăcătoare şi necesită lucrări de întreţinere  şi modernizare .

Mai există şi alte drumuri secundare (uliţe săteşti) ce deservesc unele drumuri vicinale spre  grupuri de proprietăţi.

Pe teritoriul comunei Mitrofani   există un total de 7 poduri , toate din beton armat cu o lungime totală de 150 ml .

În perioada de început a înfiinţării comunei Mitrofani , Consiliul Local  împreună cu conducerea Primăriei s-a implicat  în realizarea unor obiective printre care şi  reparaţia podului  din Punctul  Şcoala Racu , reabilitarea  drumului comunal  DC 98 prin balastare , menţinerea  iluminatului public  pe întreaga perioadă a anului .

Circulaţia feroviară

Comuna Mitrofani  nu este străbătută de trasee de cale ferată, ea este deservită de staţia de cale ferată Drăgăşani aflată la 9 km distantă.

Intravilan existent. Zone funcţionale . Bilanţ teritorial

Intravilanul existent este cel din Planul urbanistic general din anul 2002 elaborat

de S.C.  JOC  ART S.R.L.   Rm. Vâlcea  şi aprobat prin hotărâre a consiliului local pentru comuna  Suteşti  (actuala comună  Mitrofani făcând atunci  parte din comuna  Suteşti)  .

Trei din  cele patru  sate  componente ale comunei  au o aşezare liniară în lungul drumului comunal DC 98 .

Satul de centru este Mitrofani   , unde sunt amplasate toate dotările mai importante, inclusiv sediul primăriei. Satele componente ale comunei  sunt :

• Mitrofani – situat la limita cu com. Suteşti ;
• Racu ;
• Cetăţeaua ;
• Izvoraşu .

Zonele funcţionale majore sunt :

– Zona centrală a comunei, cu dotări administrative, de educaţie, cultură,   ocrotirea sănătăţii, comerţ :

– Zona de locuit, situată în intravilanul fiecărei localităţi componente a comunei  , reprezentând locuinţe şi obiective de utilitate publică  cu starea de întreţinere bună , mediocră şi rea.

Regimul de înălţime în general este de P şi P + 1  .

Dezvoltarea zonelor de locuit în prima etapă se poate face prin completări sau reparcelări  în cadrul zonelor de locuit existente , cu locuinţe individuale . Dotările nu  beneficiază de o echipare tehnico – edilitară şi gospodărească corespunzătoare , respectiv instalaţii interioare curente şi racorduri exterioare.

Planul urbanistic  general a ţinut cont de împărţirea pe sate (satele având unul sau mai multe trupuri ) fiecare sat constituind o unitate teritorială de referinţă ( U.T.R.).

TERENURI DUPĂ CATEGORIA DE FOLOSINŢĂ

RAPORT  TERENURI  – DUPĂ CATEGORIA  DE  FOLOSINŢĂ

Notă : nu sunt cuprinse căile de comunicaţie şi transport

BILANŢ TERITORIAL AL SUPRAFEŢELOR DIN INTRAVILANUL EXISTENT

Zone cu riscuri naturale

Inventarierea şi delimitarea zonelor cu riscuri naturale (în principal suprafeţe expuse inundării şi a suprafeţelor cu alunecări de teren) au fost făcute prin grija Consiliului judeţean, Consiliului local, Inspectoratul de Protecţie civilă judeţean Vâlcea, Filialei  Electrocentrale  Râmnicu  Vâlcea şi Apele române – filiala Râmnicu Vâlcea.

Aceste zone inventariate şi delimitate au fost transpuse pe planşa cu situaţia existentă şi disfuncţionalităţi.

La  ploi torenţiale  şi la topirea zăpezii  apele care străbat comuna produc inundaţii  urmate de alunecări de teren , deci  sunt necesare lucrări de hidroameliorare + antieroziune.

Se semnalează alunecări de teren în partea de sud a satului Izvoraşu , în Mitrofani pe pârâul Verdea.

Există studii de specialitate întocmite pentru zonele cu risc din satele Cetăţeaua şi Izvoraşu .